I. RECOMANDARILE AVOCATULUI: 
Aceste randuri au rolul de a pune la dispozitia celor interesati de divort – oameni neinitiati in procedurile legale in fata instantei de judecata precum si in domeniul dreptului familiei - un minim bagaj de cunostiinte despre divort, despre etapele care trebuie urmate intr-o actiune de separare legala, despre relatia dintre avocat si client (in calitate de reclamant sau parat) intr-o actiune de divort.
Divortul – prin definitie – reprezinta desfacerea pe cale legala a unei casatorii ceea ce presupune ca intre cei doi parteneri de casnicie au intervenit aspecte ireconciliabile si care au drept consecinta imposibilitatea declarata a unuia sau amandurora dintre soti de continuare a unei convietuiri intr-un mediu casnic. Cu alte cuvinte, cei doi nu se mai inteleg si considera ca despartirea este singura cale de iesire din situatia creata. Evenimentele de acest gen sunt foarte neplacute, uneori traumatizante si trebuie deci, tratate cu toata seriozitatea.
Lipsa unui avocat competent alaturi de Dvs. in procesul de divort poate avea drept consecinta o solutie nedreapta atat in privinta acordarii unor drepturi materiale cat mai ales in privinta incredintarii spre crestere a unor copii minori rezultati din casatoria respectiva.
Rolul avocatului in actiunea de desfacere pe cale legala a unei casatorii este acela de a proteja interesele clientului, in limitele impuse de lege si de mentinere a unei bariere rezonabile de pretentii materiale sau de alta natura intre parti, cum vom vedea mai tarziu.
Pentru evitarea unor situatii neplacute si a oricaror neintelegeri privind problematica divorturilor, am decis ca e indicat sa prezentam mai jos o serie de informatii utile despre divort.
Pentru a avea o perceptie cat mai clara despre subiect vom aborda divortul in mod etapizat:
1. Hotararea de a divorta este o decizie foarte importanta care poate schimba in mod radical viata Dvs., de aceea primul sfat este sa nu luati aceasta decizie majora in pripa, pe un fond tensionat, poate superficial, ci in deplina cunostiinta de cauza, dupa o analiza obiectiva si responsabila a tuturor aspectelor implicate in situatie, tinand cont mai ales, de consecintele pe care le poate avea acest pas major din viata dumneavoastra in viitor.
Prin urmare, ganditi-va bine!
Daca, totusi, ati decis sa divortati si nimic nu va mai poate intoarce din drum, va recomandam, in primul rand, sa apelati la consultatia noastra de specialitate (tel. de contact: 0722.767.957) pentru a primi toate informatiile necesare referitoare la drepturile si obligatiile legale ce va revin in perspectiva divortului si pentru a avea, totodata, niste repere in privinta etapelor urmatoare pe care va trebui sa le urmati.
Practica ne-a demonstrat ca cei mai multi oameni aflati in situatia de a divorta apeleaza la consultatia unui avocat inainte de a decide pasii urmatori in acest sens.
De altfel, informatia este esentiala in plin secol XXI in toate domeniile de activitate pentru a avea garantia unui succes, constituind o metoda brevetata a oamenilor destepti.
2. Abordati in mod direct problema cu sotul/sotia!
In timpul discutiei e preferabil sa obtineti acordul sotului/sotiei pentru un separare amiabila, prin buna intelegere, un concept care are trei avantaje: durata procesului este mult mai mica, va fi un proces mult mai putin traumatizant si in consecinta, costurile vor fi mult mai mici.
Este de asemenea important sa obtineti acordul celeilalte parti in vederea unei desfasurari civilizate a procesului de divort (prin buna intelegere sau nu).
E recomandabil sa puteti conveni asupra urmatoarelor aspecte: incredintarea copiilor minori (unde este cazul), chestiunea cuantumului pensiei de intretinere si stabilirea programului de vizitare a copilului (unde este cazul), impartirea bunurilor comune, pastrarea/schimbarea numelui sotului care si-a modificat numele dupa casatorie (in anumite cazuri se va putea pastra numele si dupa desfacerea casatoriei chiar daca nu exista acordul celuilalt sot).
3. Daca ati ajuns la aceasta etapa inseamna ca singura solutie pentru linistea vietii Dvs. reprezinta inceperea procedurilor de divort care vor fi demarate dupa stabilirea unei intalniri cu avocatul Dvs. care va trebui sa pregateasca dosarul.
Fiecare caz de desfacere legala a casatoriei are particularitatile sale, motiv pentru care nu putem publica aici o reteta on-line a succesului garantat in procesele de divort si de aceea consideram ca apelarea la serviciile unui avocat specializat reprezinta calea cea mai sigura de castig a unui proces.
II. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU DIVORT:
Exista patru tipuri de divort si prin urmare, la intalnirea cu avocatul nostru va trebui sa aveti la Dvs. urmatoarele documente, in functie de tipul divortului in care va incadrati:
a) Divortul prin acord FARA partaj – fara minori:
- certificatul de casatorie – original + o fotocopie;
- cartea de identitate/buletinul sot – doua fotocopii;
- cartea de identitate/buletinul sotie – doua fotocopii.
b) Divortul prin acord CU partaj – fara minori:
- certificatul de casatorie – original + o fotocopie;
- cartea de identitate/buletinul sot – doua fotocopii;
- cartea de identitate/buletinul sotie – doua fotocopii;
- lista bunurilor comune cu indicarea precisa a bunurilor ce urmeaza a fi preluate de fiecare sot si a valorii estimate a acestora – 1 exemplar (de preferat se va trimite lista si pe e-mail);
- actele de proprietate ale bunurilor comune – 2 fotocopii ale fiecarui document.
c) Divortul din culpa FARA partaj – cu minori:
- certificatul de casatorie – original + trei fotocopii;
- cartea de identitate/buletinul sot – patru fotocopii;
- cartea de identitate/buletinul sotie – patru fotocopii;
- certificatele de nastere ale copiilor minori – 4 fotocopii;
- certificat medico-legal (in cazul violentelor soldate cu vatamare corporala comise de unul dintre soti) – care se obtine de la I.M.L., pe baza unei expertize medico-legale);
- lista neintelegerilor dintre soti (se va trimite, de preferinta si pe email);
- se va indica cel putin un martor cu nume complet si adresa (pentru conformitate).
Nota: copia de pe CI al sotului parat nu este obligatorie.
d) Divort din culpa CU partaj – cu minori:
- certificatul de casatorie – original + 3 fotocopii;
- cartea de identitate/buletinul sot – 4 fotocopii;
- cartea de identitate/buletinul – 4 fotocopii;
- certificatele de nastere ale copiilor minori – 4 fotocopii;
- certificat medico-legal (in cazul violentelor soldate cu vatamare corporala comise de unul dintre soti) – care se obtine de la I.M.L., pe baza unei expertize medico-legale;
- lista neintelegerilor dintre soti (se va trimite, de preferinta si pe email);
- lista cu bunurile comune si modul de impartire a acestora daca s-a ajuns la o intelegere cu sotul/sotia pe acest aspect (se va trimite, de preferinta, pe email);
- actele de proprietate ale bunurilor comune – 4 fotocopii de pe fiecare act;
- se va indica cel putin un martor cu nume complet si adresa (pentru conformitate);
Nota: copia de pe CI al sotului parat nu este obligatorie.
III. COSTURILE DIVORTULUI:
Costurile desfacerii legale a casatoriei sunt: taxa de timbru de 39 lei, timbru judiciar de 0,3 lei si onorariu avocat care variaza in functie de complexitatea cauzei. Dupa analizarea documentelor de la dosar veti fi informati despre cuantumul exact al sumei destinate avocatului, cu precizarea ca acesta va fi un tarif accesibil, rezonabil, in stricta concordanta cu gradul de dificultate al cauzei, deci, un pret corect.
IV. DURATA DIVORTULUI:
Durata divortului variaza in functie de aspectul intelegerii intre soti in timpul derularii procedurilor de desfacere a mariajului si de partaj, dupa cum urmeaza:
1. Divortul fara partaj dureaza intre 1 – 2 luni, daca sotii se inteleg asupra tuturor aspectelor si intre 2 – 12 luni de la data depunerii cererii de divort la Judecatorie daca sotii nu se inteleg.
2. Divortul cu partaj dureaza intre 1 – 8 luni de la data depunerii cererii la Judecatorie.
V. UNDE SE JUDECA DIVORTUL:
Divortul se judeca la judecatoria pe raza careia se afla ultimul domiciu comun al partilor, cu conditia ca macar unul dintre soti sa mai locuiasca acolo.
VI. TIPURI DE DIVORT:
1. Divort prin acord
Este de preferat ca varianta, pentru ca reprezinta cea mai scurta versiune, din punct de vedere al desfasurarii in timp si care costa cel mai putin dintre toate. In plus, acest tip de divort este si un mod elegant de a pune capat unei casnicii, fiind apanajul oamenilor stilati, inteligenti, educati, cu pregatire. Intr-un cuvant, este cea mai facila, rapida, ieftina si rafinata forma de divort.
Dincolo de dorinta celor doi soti implicati – care e decisiva in abordarea acestei forme – exprimate prin semnarea cererii de divort de catre ambele parti ca efect direct al intelegerii dintre cei doi, pentru indeplinirea conditiilor legale necesare admiterii cererii de divort prin acord trebuie intrunite cumulativ urmatoarele doua elemente obligatorii:
- casatoria intre cei doi sa aiba cel putin un an vechime – atestata prin certificatul de casatorie;
- cei doi soti sa nu aiba copii minori rezultati din aceasta (cu alte cuvinte, ori nu au copii deloc ori acestia sunt majori).
Caracteristici ale divortului prin acord: se face o cerere comuna, nu necesita martori, nu necesita cercetarea motivelor divortului iar casatoria se desface fara a se mentiona cui apartine culpa, deci hotararea de divort nu necesita nici motivare.
2. Divortul din motive temeinice
In cazul in care nu puteti indeplini vreuna dintre cele trei conditii obligatorii pentru a va incadra in varianta cea mai simpla a divortului, este necesar ca reclamantul/a (sotul care intenteaza actiunea de divort) sa se adreseze cu o cerere instantei competente in contradictoriu cu celalalt sot (denumit in limbajul de specialitate parat). La randul sau, paratul poate face uz de dreptul sau legal de a depune o intampinare sau poate formula la randul sau o cerere de divort.
Evident ca si pentru incadrarea in aceasta varianta de divort trebuie indeplinite cateva conditii absolut necesare si obligatorii pe care instanta sa le poata constata ca pe un fapt, in mod indubitabil:
- existenta unor motive temeinice de divort;
- aceste motive temeinice si-au pus amprenta pe relatiile conjugale intr-un mod decisiv si au produs consecinte grave, iremediabile, in raporturile dintre cei doi soti;
- ca urmare a respectivelor motive intemeiate si dovedite ca atare, sa se poata face constatarea intrunirii conditiei de excludere a oricarei forme de continuare a relatiei conjugale dintre cei doi soti, cu atat mai mult pentru sotul reclamant.
Putem identifica urmatoarele fapte sau situatii pretabile la incadrarea in termenul legal care poarta denumirea de motive temeinice:
- parasirea domiciliului comun de catre unul dintre soti, in mod nejustificat;
- infidelitatea unuia dintre soti;
- fapte de violenta domestica si actiuni imorale care duc la degradarea vietii de familie;
- incompatibilitate fizica;
- dezinteres pentru viata conjugala din partea sotului parat;
- alcoolismul, ca viciu distructiv al vietii de cuplu, a familiei;
- nepotrivire de caracter;
- alte despartiri anterioare;
- etc.
2.a. Divortul din culpa comuna
Acest tip de divort presupune doua situatii:
- cand sotii cad de acord asupra divortului, cu toate capetele de cerere (divort, numele dupa divort, incredintare copii, pensie de intretinere, impartirea bunurilor comune, etc.) dar nu indeplinesc toate cele trei conditii (sau nici una) necesare pentru a se admite cererea de divort prin acord. In acest caz este recomandabil ca sotii sa ceara desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna si vor avea nevoie sa recurga la probe cu inscrisuri si un martor comun;
- cand sotii nu cad de acord iar instanta considera in urma administrarii probatoriului ca vina apartine amandurora si se va pronunta in consecinta, pentru desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna.
Daca sotii cer impreuna desfacerea mariajului, instanta nu va mai motiva hotararea de divort.
2.b. Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti
Acest tip de divort presupune o situatie mai grava si mai complexa decat in cazul divortului prin acord sau a celui din culpa comuna (unde costurile sunt mai mici si rezultatul este mai rapid) in sensul ca raporturile dintre soti nu permit solutionarea divortului prin buna intelegere.
In cazul ajungerii la aceasta formula de divort reclamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele obiective:
- alcatuirea unui dosar cat mai complet care sa cuprinda elemente doveditoare care sa convinga instanta ca relatia dintre soti este definitv compromisa iar mariajul nu poate continua sub nici o forma;
- prezentarea cu acest prilej a unor probe indubitabile care sa evidentieze culpa exclusiva a paratului in aceasta situatie nefericita si nedorita de reclamant;
- prezentarea consecintelor grave ale actiunilor celeilalte parti in viata Dvs., a reclamantului. Aici se recomanda evidentierea oricaror factori nocivi produsi in viata Dvs. sau a copiilor Dvs., daca exista, reactii sau actiuni traumatizante ale paratului care au afectat iremediabil raporturile de casatorie.
Pentru a sustine aceste lucruri se va solicita instantei proba cu inscrisuri, se va apela la audierea unor martori si la alte metode doveditoare ale acuzelor adresate paratului.
Dificultatea acestui gen de divort consta in special din punct de vedere psihologic deoarece se produce o anumita incarcatura emotionala care constituie un factor traumatizant atat pentru cei doi soti cat mai ales pentru eventualii copii rezultati din casatoria in cauza.
Daca cei doi soti solicita impreuna desfacerea casatoriei instanta nu va motiva nici in acest caz hotararea de divort.
In acest tip de divort un rol important este reprezentat de probele adminstrate. Tocmai de aceea vom exemplifica, in cele ce urmeaza, tipurile de dovezi admise de instanta pentru solutionare optima a unui divort din culpa exclusiva a unuia dintre soti:
- documente doveditoare;
- audierea unor martori – pot depune marturie si rudele cu exceptia mostenitorilor directi (copii, nepoti de copii) sau afini;
- concluziile rezultate unei anchete sociale – in cazul existentei unor copii minori rezultati din casatoria celor doi.
Divortul din culpa exclusiva a sotului parat este, de departe, varianta cea mai nefericita de divort prin prisma efectelor emotionale, financiare si a duratei procesului. Asadar, este de evitat. Cu putina bunavointa si rabdare, sotii pot conveni sa divorteze civilizat.
Apoi, acest tip de divort este si oarecum ilogic: de vreme ce relatiile matrimoniale sunt deja compromise, la ce mai foloseste un proces lung si costisitor care produce aceleasi consecinte ca un proces civilizat, scurt si ieftin?
VII. SOLUTIA JUDECATOREASCA POSIBILA:
Exista doua solutii posibile: adminterea actiunii si dispunerea desfacerii casatoriei – in cazul indeplinirii tuturor conditiilor legale in acest sens, ori respingerea actiunii in cazul neindeplinirii tuturor conditiilor prevazute de lege sau in cazul in care constata, in urma analizarii probatoriului administrat in timpul procesului, ca vina (deci culpa) apartine exclusiv a reclamantului.
Hotararea instantei nu este definitiva si poate fi atacata, conform legii, prin apel si ulterior recurs in termen de 30 de zile de la data cand i-a fost comunicata hotararea de divort celui nemultumit.
VIII. CUSTODIA SAU INCREDINTAREA MINORILOR
Pentru a intelege cat mai bine despre ce este vorba si a evita orice confuzie consideram utile urmatoarele precizari:
Acest capitol se refera la situatia in care, din casatoria in cauza a rezultat unul sau mai multi copii, care la momentul solutionarii cauzei sunt minori – au sub 18 ani impliniti – iar asupra lor ambii parinti isi disputa custodia sau incredintarea spre crestere si educare, in urma desfacerii mariajului.
In cazul existentei mai multor copii minori aflati in intretinerea celor doi soti, instanta va dispune pentru fiecare copil in parte, in functie de interesele minorului.
Faptul ca, in urma procesului, instanta a plasat culpa unuia dintre soti, acest lucru regasindu-se in motivarea pronuntarii hotararii de divort, nu reprezinta, ea insasi, o importanta anume in privinta incredintarii copilului/copiilor minor/i, deci nu e o garantie ca instanta va hotari acordarea acestei responsabilitati celui care a castigat procesul de divort. Instanta poate considera ca interesele minorului/minorilor sunt mai degraba protejate de catre sotul perdant (de ex. printr-o situatie sociala mai buna, un venit stabil, prin comparatie cu partea in favoarea careia s-a facut pronuntarea de desfacere a casatoriei, dar care nu are resursele materiale necesare, are unele responsabilitati sau obligatii care pun in dificultate interesele copilului/copiilor de buna crestere, educatie). Nu trebuie pornit in analizarea acestui aspect delicat de la premise inselatoare. Se poate considera un sot rau drept un parinte bun, daca probele de la dosar, martorii audiati sau alte mijloace de investigatii nu contrazic aceasta sintagma.
In analizarea situatiei incredintarii copilului/copiilor minor/i este esentiala concluzia anchetei sociale efectuate in mod obligatoriu cu prilejul declansarii procedurilor de divort. Aceasta ancheta are rolul de a reliefa atat conditiile in care a fost crescut minorul/i, cine a contribuit la ingrijirea acestuia (sau acestora dupa caz) si in ce proportie, de care dintre parinti s-a atasat cel mai mult, s.a.
Interesul copiilor minori este principiul-etalon de analiza al instantei in aceasta chestiune iar elementele care intra in examinarea acesteia sunt, spre exemplu: varsta copilului, sexul acestuia, starea lui de sanatate, posibilitatile materiale ale celor doi parinti, oportunitatile pe care copilul le poate intalni la unul sau la celalalt parinte pentru dezvoltarea sa fizica, intelectuala, calitatile morale pe care copilul ar putea sa le preia de la unul sau celalalt dintre parinti, interesul pentru copil, avut de parinti in perioada functionarii mariajului apoi, despartirea in fapt, starea de sanatate a parintilor, profilul socio-moral al acestora si multe altele.
Instanta nu are dreptul sa adopte nici o decizie in problema incredintarii copiilor minori fara sa urmeze urmatoarele proceduri legale:
- audierea ambilor parinti – daca acestia sunt de acord si se prezinta la audieri – daca nu, se poate judeca in lipsa;
- solicitarea unui referat din partea autoritatii tutelare de la domiciliul fiecaruia dintre soti – daca la desfacerea casatoriei nu mai locuiau impreuna;
- daca minorul are minim 10 ani impliniti va fi audiat si el de judecator, dar nu in sedinta publica, ci in camera de consiliu unde se vor afla doar judecatorul si copilul.
De cele mai multe ori, cei doi soti, parinti ai unui minor ajung la un acord
privind custodia copilului, dar chiar si asa este necesara incuviintarea instantei judecatoresti.
In principiu, instanta acorda incredintarea minorului/ilor unuia din parinti, care intruneste mai multe calitati in sensul crearii unui cadru cat mai adecvat dezvoltarii ulterioare a copilului.
Parintele care nu a primit custodia copilului pastreaza dreptul de a avea contact permanent cu copilul si are in continuare obligatia parinteasca de a se implica in cresterea si educarea acestuia.
Exista si situatii – cu totul exceptionale – in care copilul este incredintat unor rude sau altor persoane.
IX. PENSIA DE INTRETINERE:
Cunoscuta in termeni populari ca pensia alimentara, aceasta reprezinta o contributie financiara pe care parintele care nu obtine custodia minorului este obligat prin lege s-o aloce pentru cresterea si educarea copilului sau.
Instanta are in vedere in abordarea acestui subiect ca ambii parinti trebuie sa se implice in cresterea si educarea copilului lor, inclusiv material, drept pentru care in hotararea de divort se va tine cont de acest lucru indiferent daca partile nu au formulat in cererea lor de divort nimic legat de acest aspect.
Exista doua variante de pensii de intretinere:
1.– atunci cand partile au convenit asupra unei solutii pecuniare in aceasta privinta, cu conditia obligatorie ca solutia gasita de parinti sa fie considerata de instanta in interesul copilului;
2.– atunci cand nu s-a ajuns la un acord pe aceasta tema si instanta trebuie sa instituie o pensie de intretinere in raport cu veniturile parintelui care nu a obtinut incredintarea copilul minor spre crestere.
In cazul celei de a-II-a variante, suma stabilita de instanta judecatoreasca va repreprezenta o cota procentuala din venitul lunar al sotului debitor conform art. 94 din Codul Familiei care prevede ca aceste cote trebuie sa fie dupa cum urmeaza:
- maximum o patrime din venitul debitorului pentru un singur copil;
- maximum o treime din din venitul debitorului pentru doi copii;
- maximum o jumatate din venitul debitorului pentru trei sau mai multi copii.
Daca parintele debitor (cel care trebuie sa plateasca pensia) nu are nici un fel de venituri, cotele enuntate mai sus vor fi calculate in raport cu salariul minim pe economie.
Exista posibilitatea ca instanta sa ia masura infiintarii unei popriri pentru aceasta parte din salariu.
Daca parintele care este platitor de pensie alimentara mai are alti copii in intretinere, atunci acesta nu poate fi fortat sa plateasca o suma mai mare de jumatate din venitul sau net, indiferent cati copii se afla in custodia celuilalt parinte.
Daca intre timp, se schimba datele problemei – in sensul ca nevoile copilului cresc sau veniturile parintelui debitor cresc sau scad – se poate majora sau micsora, dupa caz, contributia debitorului.
Modificarea sumei alocate drept pensie de intretinere se poate realiza numai prin actiune judecatoreasca.
Actiunea in justitie poate fi introdusa atat de catre debitor cat si de catre copilul minor, beneficiarul pensiei, prin tutorele sau care este de obicei unul dintre parinti.
Actiunea in justitie poate fi introdusa in sensul majorarii dar si al reducerii acestei pensii.
Actiunea in justitie pentru obligarea parintelui debitor la plata pensiei de intretinere – inclusiv reducerea sau majorarea cuantumului acesteia – sunt scutite de taxa de timbru.
Ca mijloace coergitive, in cazul refuzului de a indeplini obligatia platii pensiei de intretinere de catre unul dintre parintii divortati desemnat prin hotarare judecatoreasca se aplica art. 305 din Codul Penal care prevede la alin.1, lit.c, ca neplata timp de doua luni, cu rea-credinta, a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca si se pedepseste cu inchisoare de la unu la trei ani sau cu amenda.
Inceperea actiunii penale se declanseaza doar daca persoana vatamata depune o plangere in acest sens.
Daca se produce intre timp impacarea partilor acest fapt anuleaza raspunderea penala.
Daca nu se produce – in timpul procesului – impacarea partilor dar inculpatul isi achita indatoririle, dupa stabilirea vinovatiei acestuia, instanta pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
X. LEGATURA CU COPILUL A PARINTELUI CARE NU A PRIMIT CUSTODIA MINORULUI
Modalitatea de exercitare a dreptului de a avea legaturi cu copilul:
- stabilirea unui program de vizitare a copilului – de comun acord – cu incuvintarea instantei;
- vizita periodica la domiciliul parintelui insarcinat cu cresterea si educarea copilului;
- vizita copilului in locuinta celuilalt parinte, de preferat printr-un acord al celor doi;
- vizitarea periodica a copilului la scoala;
- petrecerea vacantelor cu ambii parinti, in baza unui program prestabilit de cei doi, agreat de instanta.
XI. PARTAJUL – IMPARTIREA BUNURILOR COMUNE:
Trebuie mentionat ca partajul se realizeaza numai asupra bunurilor comune, adica a celor bunuri care au fost dobandite in timpul casatoriei si care, conform Codului Familiei se impart in procent egal (50% – 50%).
Nu intra in categoria bunurilor comune si deci, nu se partajeaza bunurile intrate in patrimoniul sotilor prin mostenire.
Bunurile proprii ale fiecaruia dintre soti nu se supun partajului.
Exista doua variante prin care se poate solutiona legal partajul:
1.– prin invoirea sotilor – in conformitate cu art. 36 din Codul Familiei;
2.– prin hotarare judecatoreasca, conform prezumtiei relative ca toate bunurile dobandite in timpul casatoriei devin bunuri comune care vor fi impartite in mod egal dupa divort (50% – 50% ). Aceasta decizie poate fi contestata de sotul nemultumit pe baza unor dovezi care sa probeze faptul ca i se cuvine mai mult de jumatate.
Actiunea de impartire a bunurilor comune este una imprescriptibila ceea ce inseamna ca poate fi introdusa odata cu cererea de desfacere a casatoriei dar si mult timp dupa pronuntarea divortului. Timpul care a trecut intre desfacerea casatoriei si partaj nu conteaza deloc.
Criteriul dupa care se face partajul reprezinta cel mai controversat element al procesului, cu atat mai mult cu cat, raporturile dintre parti sunt de cele mai multe ori, incordate.
Daca analizam literatura si practica de specialitate observam ca acea cota-parte cuvenita fiecaruia dintre cei doi soti este fixata in functie de aportul pe care acestia l-au avut – in mod individual – la obtinerea si pastrarea bunurilor comune respective.
Ne referim, evident, la dobandirea tuturor bunurilor comune deoarece acestea nu pot fi departajate in nici un fel, drept pentru care vorbim despre un bun material comun, denumit in terminologia de specialitate proprietate, devalmasa.
Contributia fiecaruia dintre soti la dobandirea acestor bunuri comune se poate proba ca orice lucru faptic, evenimential.
Eforturile casnice ale femeii si cele legate de ingrijirea copilului constituie, de asemenea, un aport important adus agoniselii comune.
Daca un anumit timp sotii au trait, in fapt, separati, acest lucru va fi cuantificat in cercetarea gradului de contributie al fiecaruia.
Cat costa partajul?
- Taxa de timbru reprezentand 3% din valoarea bunurilor care fac obiectul partajarii cu conditia ca ambele parti sa ajunga la un punct comun in privinta sumei reprezentate de acestea precum si asupra cotei de ½ prevazuta de lege.
- In cazul in care una dintre parti considera nedreapta si nu recunoaste evaluarea financiara a bunurilor partajabile sau cere un procent mai mare de 50%, pe langa taxa de 3% din valoarea bunurilor respective va trebui in mod obligatoriu sa achite si un procent din valoarea contestata/solicitata. Acest procent variaza in functie de transele valorice din Legea taxelor de timbru.
- Timbru judiciar in valoare de 0,30 ron;
- Onorariu avocat.
XII. BUNURILE PROPRII:
Bunurile proprii sunt acele proprietati ale unuia dintre soti care nu sunt partajabile, cum ar fi:
a) bunurile dobandite inaintea casatoriei;
b) bunurile dobandite inaintea sau in timpul mariajului, prin mostenire;
c) bunurile dobandite inaintea sau in timpul casatoriei prin donatie;
Exceptie de la regula fac situatiile in care dispunatorul a mentionat in documentele legale respective faptul ca mostenirea sau donatia in cauza vor avea destinatia de bunuri comune;
d) bunurile cu caracter de uz personal;
e) bunurile necesare unuia dintre soti in exercitarea profesiei si care sunt destinate exclusiv acestui scop;
f) bunurile care au fost obtinute cu titlu de premiu sau un alt gen de distinctie, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele, proiectele stiintifice (inventii, inovatii, scheme tehnice) sau artistice, s.a.m.d.;
g) indemnizatia de asigurare sau compensatia pentru pagube pricinuite persoanei;
h) contravaloarea unui bun propriu;
i) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare – cum ar fi, de exemplu, situatia in care unul dintre viitorii soti este proprietarul imobilului in care vor locui impreuna sotii dupa casatorie iar in timpul mariajului celalalt sot (care nu este proprietar) investeste o anumita suma de bani in locuinta respectiva, sub forma de renovare (consolidarea constructiei, reparatii la sistemul de aerisire, acoperis, zugraveli, etc.), de imbunatatiri ale confortului (instalatii sanitare, gresie, faianta, parchet, geamuri termopan, s.a.), nu reprezinta un pericol pentru sotul proprietar, in ideea pierderii dreptului asupra locuintei de bun propriu, nesupus partajului.
Cu alte cuvinte, proprietatea ramane a celui care o detinea inaintea incheierii casatoriei.
Sotul care a realizat investitiile poate obtine, cel mult un drept de creanta asupra cheltuielilor facute cu imbunatatirile.
XIII. PASTRAREA NUMELUI DOBANDIT PRIN CASATORIE:
O chestiune foarte vehiculata in timpul procesului de divort este si aceea a pastrarii numelui obtinut prin casatorie.
Exista si aici o cale mai simpla, in care cei doi soti se inteleg asupra acestui aspect, sau, in cazul unui dezacord intre parti, sotul care si-a schimbat numele de familie dupa al celuilalt va putea pastra in continuare numele dobandit prin casatorie numai prin decizie judecatoreasca, daca instanta constata existenta unor motive intemeiate cum ar fi, de exemplu, situatia in care numele pe care si l-a schimbat sotul, prin casatorie, a devenit unul de notorietate publica sub care acesta a devenit celebru intr-un anumit domeniu de activitate (artist, notar, medic, jurnalist, scriitor, etc.).
XIV. DE CE AVETI NEVOIE DE AVOCAT IN PROCESUL DE DIVORT/PARTAJ
Trebuie mentionat, inca de la inceput, ca legea nu obliga nici una din parti la asistenta juridica din partea unui avocat pe parcursul procesului de divort.
Prezenta unui avocat este, totusi, de preferat pentru persoanele care nu sunt obisnuite cu procedura civila.
In plus, o aparare profesionista duce la simplificarea procedurilor legale, la optimizarea rezultatului si reducerea timpului de desfasurare al procesului.
Legea permite asistarea fiecarui sot de catre avocat ca aparator legal dar nu ingaduie unui avocat asistarea ambilor soti in procesul de divort, indiferent daca cei doi sunt de acord sau in caz de neacord.
Avocatul, totusi, le poate acorda, la cererea acestora, consultanta juridica cu privire la etapele de urmat in proces.
In cazul in care unul dintre cei doi soti (sau amandoi) se afla in inchisoare, este grav bolnav (nedeplasabil), este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate poate fi reprezentat de aparatorul legal, in procesul de desfacere a casatoriei.
Avocatul trebuie sa parcurga urmatorii pasi intr-un proces de divort:
- audierea clientului sau – unul dintre sotii care intentioneaza sa divorteze;
- informarea acestuia asupra drepturilor sale legale;
- informarea corecta a clientului in privinta sanselor de a atinge obiectivele dorite de acesta;
- colectarea actelor aduse de client;
- redactarea cererii de divort;
- asistarea clientului (parte in procedura de divort) in fata instantei si pledarea cauzei si intereselor legitime ale acestuia, in limita argumetelor legale de care dispune;
- formularea cererilor in numele si interesul clientului sau;
- are posibilitatea sa legalizeze hotararea instantei (cea pe care o primiti la domiciliu are numai rol informativ fara nici o valoare juridica).
XV. DE CE AVETI NEVOIE DE AVOCATUL NOSTRU IN PROCESUL DE DIVORT/PARTAJ
- pentru ca avem competenta necesara sa gasim solutiile care se potrivesc cel mai bine problemelor survenite in viata Dvs.;
- pentru ca putem raspunde oricand cu promptitudine si profesionalism nevoilor Dvs. de a rezolva rapid si eficient o situatie neplacuta precum cea a divortului/partajului.;
- pentru ca experienta ne recomanda ca o firma unde esecul nu a avut acces;
- pentru ca la noi gasiti un avocat dar si un prieten onest care intelege greutatea momentului prin care treceti si in acelasi timp, va ofera solutii realiste si corecte;
- pentru ca noi nu facem compromisuri in dezavantajul clientilor;
- pentru ca noi nu ne asumam decat solutii care in mod obiectiv pot fi aplicate legal. Utopiile nu ne intereseaza!
- pentru ca noi va respectam prin nivelul ridicat al serviciilor de asistenta juridica oferite, toate la un pret corect, acum promotional.
XVI. INFORMATII UTILE:
Legea prevede obligativitatea prezentarii personale in vederea depunerii cererii de divort la judecatorie.
Este obligatorie prezentarea personala in fata instantei care judeca dosarul Dvs. de divort, in calitate de reclamant, in caz contrar cererea va fi respinsa ca nesustinuta. Exceptie de la regula prezentarii personale in fata instantei – asa cum am prezentat mai sus – fac persoanele aflate in penitenciar pentru executarea unor pedepse privative de libertate, cele a caror stare de sanatate nu permite deplasarea, care au interdictie sau care au domiciliul in strainatate. Toti cei aflati in aceste situatii vor fi reprezentati prin avocat.
Cum sa va purtati in Tribunal:
Manifestati un comportament civilizat, decent fata de sot/sotie, avocati sau completul de judecata – intr-un proces impresia este foarte importanta;
Inchideti telefonul mobil la intrarea in sala de judecata !
Nu vorbiti neintrebat/a in sala de judecata! Instanta va va da cuvantul si e important sa fiti extrem de concisi, sa raspundeti strict la obiect fara a va pierde in amanunte.
Pentru a evita greutatile create de procedura specifica unui asemenea proces, pentru a evita nevalorificarea unor drepturi pe care, astfel le-ati putea pierde, pentru a solutiona cat mai operativ, in spiritul si litera legii, cererile, pentru a solutiona cat mai convenabil chestiunile foarte complexe ale incredintarii copiilor si partajului, ANGAJATI-VA AVOCAT!
Avantajele unui aparator legal in procesul de divort sunt majore, sansele de reusita si minimizarea traumelor provocate de proces precum si optimizarea costurilor sunt argumente pentru care consideram ca merita sa apelati la apararea profesionista atunci cand va confruntati cu o asemenea problema.
Speram ca informatiile pe care vi le-am pus la dispozitie va sunt de folos si va sugeram, in incheiere, sa apelati cu incredere la sfaturile si asistenta profesionista a avocatilor nostri.
Avocat Mihai Lungu
Telefon: 0722.767.957